Mulți nu știu că eu m-a născut în Câmpia Turzii, că am stat primii mei 7 ani acolo, și că e casa mea. De fiecare dată când trec pe strada mea, privesc spre etajul 3 al blocului, la fereastra camerei mele… Prea multe amintiri de acolo.

Săptămâna asta am mers în vizită la sora mea (acum sa mutat în Câmpia). Am ieșit în parc, la plimbare, am făcut shopping, m-am plimbat prin piață (se ține doar miercurea, pe aceeași stradă), m-am întâlnit cu prieteni de familie și cu alții noi, la o cafea în centru. Am auzit avioanele trecând în fiecare zi. Străzile pline de copii.

Deși e orașul copilăriei mele, e ca și când mergi din nou într-un loc deja vizitat. Fiecare loc, fiecare parc sau colț de stradă îți trezesc o amintire. Era frumos când erai mic. Acum au rămas doar pozele.. și amintirile.

Seven day mile – The Frames