A fost o vară lungă, plină de activități și cu prea puțin timp de stat pe acasă, sau pe net.

Cercetașii au umplut lista mea cu activități din această vara. Am fost în Austria, într-un camp internațional cu cercetaşi austrieci din Hörsching, am participat la RoJAM, ca și staff, am vizitat Clujul în sesiunea de restanțe, iar in weekend am mers în Campul Centrului Local.

Pentru că nu am avut timp ca după fiecare activitate să scriu ce s-a întamplat, și pentru că mi-am promis mie și încă câtorva oameni că voi publica un jurnal de camp, am să scriu pe scurt câteva întâmplări și poate cu o altă ocazie voi publica jurnalul.

Austria a fost o experiența frumoasă. A fost prima dată când am ieșit din țară. Am vizitat trei orașe mari, Lintz, Vienna și Budapesta. N-am avut timp de shopping, însă am văzut multe lucruri interesante, muzee și gradina zoologică, clădiri inedite și Dunărea pe diferite porțiuni. În camp am descoperit că fiecare grup înțelege altfel cercetășia, că ne putem adapta ușor la alte reguli, că putem învăța din experiențe. Mai multe despre ce am făcut și cum s-a desfășurat camp-ul există pe site aici.

RoJAM în schimb, a fost altceva. Peste 1000 de oameni într-un singur loc. Peste 200 de voluntari în staff. Pentru mine jamboreea a început în 7 august și s-a terminat în 22. Am văzut cum e să coordonezi o echipă, să te chinui să iasă totul bine, să îți fie apreciată munca, sau nu, să trebuiască să îți împarți jobul cu o alta persoană pe care atunci ai cunoscut-o. Dar a fost frumos. Pentru prima dată am făcut un ziar: de la găsit articole, titluri, pus în pagină (cu ajutorul lui Andi și Simo, care au facut treaba propriu-zisă), verificat și printat, aranjat și distribuit. Echipa cu care am lucrat m-a impresionat.

De la fiecare am avut ceva de învățat, deși la început nu credeam că ne vom înțelege atâția oameni diferiți, a fost bine și cred că atunci când ne vom mai întâlni ne vom aminti cu drag de cele întâmplate. Pe de altă parte, am cunoscut multi oameni noi, din toată țara, și am revăzut prieteni vechi. M-am dat pe tiroliană, am încercat să mă cațăr pe panou și am văzut apusul de soare de pe dealuri, toate alături de echipa de imagine. Până la urmă jamboreea pentru mine a însemnat o echipă minunată (chiar dacă ne-am mai ofticat) și o grămadă de experiențe noi.

Am experimentat sesiunea de restanțe. Chiar dacă am avut doar una, la care încă nu știu ce am făcut, și am fost și la două măriri..am ratat partea cea mai frumoasă din vară: CCl. Am reușit să ajung doar în ultimele zile. Am prins doar fiestele, cea a lupișorilor și cea de final. Trebuia să îmi depun promisiunea, dar n-am vrut, nu era momentul. Fără Gabi și copiii mei nu se poate. O să vină vremea și pentru noi. Și o să fie frumos. A fost totuși un moment special, foarte emoționant. Au trecut temerari la exploratori, și-au depus exploratorii și seniorii promisiunea (mă bucur că a venit și Cătă), iar unii lideri au avut ocazia să facă pasul cel mare.