Și a mai trecut un an, și am fost la UP, și ne-am simțit bine, am lucrat,  n-am dormit, am cunoscut o grămadă de oameni noi..și îmi e tare dor.

A trecut mai bine de o săptămână (sau făcut aproape doua până am reușit să gat textu asta) de când s-a încheiat cea de-a 14-a ediție a Festivalului Unitate și Prietenie, eveniment organizat în fiecare an la Alba Iulia cu ocazia Zilei Naționale a României, de către cercetașii din Alba (adica noi). Ca să vă dau niște detalii așa în mare, au fost undeva la 300 de participanți, 100 de oameni în staff și câțiva invitați și vizitatori. Festivalul a durat 4 zile, din 30 noiembrie și până în 4 decembrie, iar cazarea a fost în incinta sălii de sport a Col. Naț. ”HCC” din oraș.

Pentru că anul trecut am fost tristă nu am reușit să ajung la UP (aveam ceva parțial la care trebuia să merg), de această dată am avut deosebita plăcere de a prelua rolul de coordonator media. Cam relativă treaba asta cu șefia, că am făcut tare multe chestii pe acolo. Dar să o luam așa ușurel, de la început.

Festivalul a început cu mult timp înainte pentru majoritatea liderilor de la noi. Din punct de vedere administrativ au trebuit găsite multe multe lucruri necesare bunei desfășurări a activităților, programul a trebuit pus la punct, iar echipa media a avut datoria de a promova festivalul în rândul cercetașilor din țară.

Eu m-am simțit foarte bine la UP. Mă așteptam la asta, la fel cum mă așteptam să îmi pierd nopțile, să ajut pe unde e nevoie sau să învăț lucruri noi. Concret, am avut din nou un ziar de făcut (deși dupa RoJAM am zis că nu mai vreau ziare- da chiar nu mai vreau ziare) și cu ajutorul Paulei și Ralucăi și Ioanei, a ieșit ceva draguț până la urmă. Eu sunt mulțumită de ele, le puteți vedea aici. Am ajuns să prezint alături de Vlad, festivitatea de deschidere. Am avut plăcerea de a urca pe scena în fața a 300 și ceva de oameni, de a vorbi la microfon îmbracată drăguț cu o rochiță de prințesă (și evident în bocanci). Nu credeam că o să mă descurc, da a ieșit ceva. Bine că nu sunt filmări:D. Recunosc, că în ultima noapte am cedat, n-am mai rezistat, am dormit prea mult, nu mi-am auzit telefonul, iar celei care a încercat să mă trezească n-am reușit decât să-i zâmbesc:)

După un asemenea weekend prelungit, am dormit 18 ore, însă pot să zic urlând în fața publicului larg că aș mai face asta încă odată, și nu numai. Mi-a plăcut și m-am simțit bine. UP-ul înseamnă oameni, prietenie, unitate, povești… Pentru mine anul cercetășesc începe cu UP.

Multe mulțumiri s-au spus după festival, dar vreau și eu să le zic mersi de ajutor la toți liderii și seniorii și explo care m-au ajutat pe partea de imagine, gagicilor care mi-au propus/convins să fac asta, și celor care la 5 dimineața îmi făceau masaj și mă luau în brațe (ca să iau un pic de forță). Mulțumim încă odată sponsorilor și partenerilor noștrii (aicea apar toți), lui Andrei de la CRR Alba, care m-a ajutat încă odată prin implicarea lui, prietenilor noștrii de la Plus Noi care ne-au băgat piesele lor în cap și acuma numa delea mai ascultăm, Cristinei Tătar care nu doar că a înregistrat imnul UP, dar a și venit să îl cânte alături de noi, și nu în ultimul rând tuturor cercetașilor care au venit la UP14. Ne vedem la anu!