Mă întristez de fiecare dată când văd oameni cu ochii închiși în jurul meu, care cred că voluntariatul înseamnă muncă cu o recompensă materială la final de zi. Și aud asta tot mai des.

Fiecare dintre noi avem un cerc în care ne învârtim, și poate că unul din modurile în care învățăm lucruri e să ieșim din cercul nostru. Te invit să facem acest pas împreună și să ne cunoaștem mai bine. Poate știi una alta despre mine, poate ne cunoaștem de ceva vreme, sau poate e prima dată când auzi de mine.

”Salut, eu sunt Florina și sunt voluntar de 11 ani de zile. Eram întra 11-a când am descoperit că pot să mă înscriu la Cercetașii României. Așa că am vorbit cu o colegă de clasă să mergem amândouă să ne trecem numele pe o listă. Un an mai târziu descopeream ce înseamnă prietenia adevărată, ce înseamnă să ai un grup de prieteni în care să ai toată încrederea din lume, să mergi pe munți cu ei fără să îți fie teamă vreo secundă. Învățam să vorbesc în public, să cred în oameni, să îmi cer drepturile, să îmi reprezint colegii, să oraganizez 30 de alți tineri pentru un scop comun. Sigur, poate asta sună a ceva normal, pentru un copil.

La 18 ani terminam clasa a 12 și unul dintre lideri m-a întrebat dacă vreau să trec de cealaltă parte a baricadei. Nu m-am prins din prima că mă întreba dacă vreau să devin lider, să ajung să îi învăț pe cei mai mici ca mine educație non formală. Am zis da fără să ezit și am început să înțeleg cu adevărat ce înseamnă voluntariatul.

Din 2010 sunt lider pentru eXploratori, adică pentru tineri de liceu. Am trecut prin tot felul de aventuri, cu bune și cu rele. Mă uit acum la toate generațiile de tineri care au trecut pe la eXploratori în acești 9 ani și mă bucur să îi văd oameni împliniți în societate, cu joburi faine sau studenți prin diverse facultăți, implicați în a face lumea mai bună în jurul lor. Îi văd implicați activ a rândul lor în munca cu cercetașii. Chiar în weekendul ce tocmai a trecut m-am bucurat să văd că au ajuns chiar ei să țină ateliere pentru alți tineri, să vorbească în public așa de fain cum nu au mai făcut-o niciodată, să îi învețe pe ceilalți din experiența lor.

Fac mai mult de 2 ore de voluntariat pe săptămână. Sunt lider la eXploratori și încerc să fac o treabă bună acolo, la Alba, deși locuiesc în Cluj. Sunt formator al organizației naționale și unul din coordonatorii echipei care lucrează la noul sistem de formare al adulților, lucru care sincer nici nu știu cât timp mi-a luat în ultimii 3 ani, dar de luna trecută ne-am apucat de numărat orele de voluntariat, și nu, nu ne plătește nimeni pentru asta. Și pe lângă toate astea, sunt în al 2-lea an de mandat ca și șef de centru local. Poate asta nu zice multe, dar e un fel de liderul grupului de cercetași din Alba, și e o muncă nu ușoară și de multe ori frustrantă, despre care nici măcar nu știu dacă fac o treabă bună de multe ori.

Fără vreo intenție de a mă lăuda, da fac asta voluntar. Pentru că îmi place, pentru că deși îmi ocupă timp și resurse, la final de zi când trag linie simt că implicarea mea schimbă lumea, puțin câte puțin în fiecare zi. În unele zile mai mult decât în altele. ”

Poate asta e motivul pentru care am ajuns să lucrez într-un ONG cu mulți voluntari. Doar anul acesta 159 de persoane și-au dat din timpul lor, din concediul lor, din timpul alături de familie și copii, să ajungă în Yuppi Camp, să se joace cu copiii altora. Da, au făcut asta pe gratis. Au făcut asta fără a aștepta să le dea cineva ceva în schimb. Și e fantastic, pentru că fără ei scopul nostru nu ar putea fi atins niciodată.

Poate suntem cu toții un pic nebuni, poate suntem inocenți și visători. Poate.

Poate că așa suntem un pic mai buni în fiecare zi și atâta timp cât vorbim despre asta vom reușim să schimbăm lumea măcar un pic.

Am decis să scriu astăzi, deși nu am scris de mult timp, pentru că mă lupt să demonstrez că mai există și oameni buni în lumea asta. Cunosc sute de voluntari (și nu doar după nume) care fac minuni în jurul meu și fiecare e extraordinar în felul lui/ ei. Am decis să scriu despre asta pentru că astăzi, din nou, am auzit despre oameni care cred că voluntariatul nu există. Care cred că faptele bune sunt întotdeauna așteptate de o recompensă.

Astăzi oameni faini își donează ziua de naștere pentru alți copii. Pentru copii care au nevoie de ajutor emoțional pentru a depăși boala cronică cu care se confruntă. Astăzi oameni faini aleg să renunțe la cadouri și pun mai presus de problemele personale fericirea altor copii. Astăzi oameni faini străbat lumea pe jos, merg cu bicicleta zeci de mii de km, înoată și aleargă pentru ca alții să ducă o viață mai bună. Oameni dau 2 euro pe lună ca familiile fără casă să aibă în câteva luni un acoperiș deasupra capului. Astăzi o mare de oameni construiesc un spital prin donațiile lor și tot la fel de mulți oameni își amintesc că cel puțin o dată au fost la o ecologizare sau o plantare de puieți, pentru o lume mai bună, mai curată.

Astăzi vă invit să vă luați 2 minute să citiți poveștile lor simple care nu spun prea multe despre problemele de acasă, ci spun că merită să donați pentru alții. Și spun asta cu încredere deși prea puțină lume îi crede.

https://yuppicamp.galantom.ro/event-projects

Închei cu o întrebare simplă. Tu de ce faci voluntariat? pentru că dacă nu faci, ar trebui să te gândești serios să te apuci de treabă!